copy protect

vineri, 16 august 2013

ARHIVA EPISTOLARĂ - Ion BĂLU



Remember, Eliade



    În 1967, pentru întâia oară, o delegaţie de scriitori români a participat la Târgul de Carte din Republica Federală Germania. Din delegaţie, a făcut parte şi Nicolae Manolescu. La întoarcere, printre altele, mi-a împrumutat volumul Amintiri (I) Mansarda de Mircea Eliade, editat de George Uscătescu, la Madrid, în colecţia „Destin”, 1966.
    Înfrigurat, am citit cele 173 de pagini într-o oră şi, când am întors ultima filă, am reluat lectura de la început.
   Lucram, atunci, la definitivarea tezei de doctorat. Aveam abona­ment lunar pe tren şi permis de studiu la Biblioteca Academiei. Am profitat de prilej, am cercetat periodicele contemporane cu amintirile şi am redactat studiul Mircea Eliade, prozator. Începuturile. L-am trimis la Steaua, unde a apărut abia în octombrie 1969.
    Profesorul universitar îl abonase pe Eliade la revista clujeană. În două scrisori, 1-a rugat pe expeditor să-mi transmită mulţumirile sale. Aşa a început o corespondenţă desfăşurată pe mulţi ani. Cu sincope temporale, provocate de ingerinţele Securităţii.
      Studiul amintit a fost tradus de Mircea Eliade în limba franceză şi inclus în numărul omagial din Cahiers de l'Herne, dedicat lui Mir­cea Eliade. În acelaşi volum, din ţară, au mai colaborat Al. Rosetti, Şerban Cioculescu şi Sergiu Al. George.
     Informaţiile incluse în scrisoare se referă la următoarele aspec­te:
·  Constantin Tacou mi-a expediat, de la Paris, un exemplar din Cahiers…; l-am primit în ziua de 24 decembrie 1978.
·  Articolul trimis de B. Brezianu este M. Eliade. Descoperirea In­diei, în care am inclus şi Visul, text apărut în Contimporanul lui Ion Vinea, imediat după plecarea lui Eliade în India.
·  Sub titlul Pulbere de stele, intenţionam să editez schiţele şi nuvelele publicate de Eliade în anii liceului şi în timpul studiilor universitare, toate rămase în periodice. Proiectul a fost oprit de cenzură.
·  În vara anului 1978, Al. Rosetti s-a întâlnit cu Eliade la Paris. La întoarcere, mi-a telefonat. Îi vorbise lui Eliade despre volumul G. Călinescu. Biobibliografie. Iar profesorul şi-a exprimat dorinţa de a citi volumul. I l-am expediat.
·  Cărţile menţionate mi le-a trimis. Primele două exemplare din Autobiografie (tipărită de Gallimard cu titlul Memoire I, 1907-1937. Les Promesses de l'équinoxe), expediate succesiv mi-au fost confiscate de Securitate. L-am primit totuşi pe al treilea. Mi 1-a adus Gelu Ionescu, lector la Paris, un semestru, în anul universitar 1979-1980.

Vremuri trăite de intelectuali, în totalitarismul comunist!

Ion BĂLU *

 


4 martie 1979

Dragă domnule Bălu


Răspund cu mare întârziere scrisorii D(umi)tale p(en)t(ru) că aşteptam să văd dacă Tacou** ţi-a trimis şi l-ai primit Cahiers (de l'Herne) M.(ircea) E.(liade). Acum că am confirmarea D(umi)tale, îţi trimit zilele acestea cu poşta aeriană cinci volume: Amintiri; Occultisme, sorcellerie et modes culturalles; Méphistopheles et l'Androgine; La nostalgie des origines; Initiation, rites, sociétés secrétes.*** Îndată ce D(umnea)ta îmi vei confirma primi­rea, voi expedia al doilea lot. Scriu de asemenea lui Payot să-ţi trimeată Traité (d'histoire des religions), Le Yoga (Immortalité et li­berté), Le Chamanisme (et les techniques arhaiques de l'extase) şi Histoire des croyances (et des ideés religieuse), I, II.

(În stânga paginii, lateral)
Bibliografia cărţilor din Cahiers (de l'Herne) este incompletă. De când a fost pregătită, au mai apărut 20 de volume, unele din ele, neaşteptate: (Pe strada) Mântuleasa în japoneză [trad.(usă) din româ­neşte], Le Chamanisme în greceşte etc.





Aştept Bi(obi)bliografia G. C.(ălinescu) şi-ţi mulţumesc mai di­nainte.
Cu cele mai sincere sentimente, al D(umi)tale Mircea Eliade
_____________________

Barbu Brezianu mi-a trimis articolul D(umi)tale din R.(omânia) L.(iterară). L-am citit cu mult interes – şi uluit să descopăr că am scris acea schiţă „Visul” şi că am publicat-o în Contimporanul lui I. Vinea…
Inutil să-ţi spun cât sunt de interesat de cartea Pulbere de stele. Să sperăm că va putea găsi editor…
Până acum un an, nu mă interesam de cărţile mele mai vechi. Dar în urma succesului Străzii Mântuleasa în Germania şi Franţa, s-au tradus destul de multe: Maitreyi [într-o nouă trad.(ucere) germană**** deja în 10.000 ex.(emplare)] şi retipărită de Gallimard, Coll.(ection) Folio, în 20.000 ex.(emplare), Andronic u.(nd) die Schlange [ed.(iţia) fr.(anceză) 1979, ed.(iţia) germ.(ană) 1960, retipărită], Mademoiselle Christine, (secretul) D.(octoru)lui Honigberger, etc.
Au apărut 6 volume la Suhrkamp (Verlag), al şaptelea stă să apară (Der Hundertjähre, inedit) şi al optulea se va traduce curând: un mic roman, Nouăsprezece trandafiri, pe care l-am terminat la 27 februarie 1979.
(În stânga paginii, lateral)
P.S. Volumul I din Autobiografie (1907-1937) se traduce în l.(imba) franceză şi va apare la toamnă (Gallimard). Ţi-l voi trimite de la Paris.



* CV
** Constantin  Tacou, 1926-2001, avea şase ani când familia, de ori­gine macedoneană, s-a stabilit în România. A urmat şcoala primară, li­ceul şi Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. În 1947, a izbutit să plece din România. S-a stabilit la Paris, şi-a continuat studiile la Sorbona. A lucrat 16 ani în serviciul de presă al O.N.U., la Paris. În 1972, a devenit directorul general la Editions de l'Herne. (date biobibliografice în Enciclopedia exilului literar românesc, de Florin Manolescu).
Tacou a iniţiat periodicul Cahiers de l'Herne, cu apariţie de şase numere pe an. Fiecare număr (format 26,5 / 2o,5 cm) prezenta monogra­fic, în 400-450 p., o personalitate literară sau politică a lumii. În­tre anii 1972-1978, au fost prezentaţi intelectualităţii franceze şi vest-europene: Arthur Kostler, Bernanos, Queneau, Ezra Pound, Céline, Thomas Mann, E. A. Poe, Dostoievski, Samuel Beckett etc.
*** Volumul cuprinde cursurile Haskell, ţinute de Eliade, în toam­na anului 1956, în cadrul Catedrei de Istoria Religiilor, de la Univer­sitatea din Chicago, cu titlul Patterns of Initiation.
Prelegerile au fost editate iniţial de Harper Collins Publishers, Inc., în volumul Rites and Symbols of Initiation, 1958. În acelaşi an, au fost republicate de Harper and Brothers, la New-York şi de Harvill Press din Londra, cu titlul modificat în Birth and Rebirth. The Religious Meaning of Initiation in Human Culture. Volumul a fost reeditat de Gallimard, în 1959, cu titlul de o rezonanţa mai incitantă: Naissances mistiques. Essais sur quelques types d'initiation.
Pentru versiunea în limba română: Naşteri mistice, Humanitas, 1995, Mihaela Grigore Paraschivescu a folosit ca text de referinţă ediţia americană princeps, comparată cu traducerea franceză.
**** Prima traducere în germană, Das Madchen Maitreyi, realizată de Günther Spalmann, a apărut în 1948. Versiunea la care Eliade se referă acum, „noua” translaţie, editată în 1975, de Shurkamp Verlag, Frankfurt am Main, a fost efectuată de Edith Silbermann.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu