APPENDIX

CV – colaboratori

(în ordine alfabetică)

ADAM, Theodor 

·   născut în 1971, 16 Mai, Bucureşti;

·   1995, absolvent al facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii (UPB);

·   2002, absolvă Academia de Studii Postuniversitare de Management (UPB), specializarea „Management Strategic”.

·   Lucrează în domeniul tehnologiei informaţiei. Amator de muzică, filosofie, literatură, psihologie şi fotografie;

·   2011, începe colaborarea la revista „Târgoviştea Literară”;

BĂDOIU, Mircea

·   1942, n. Brăneşti, judeţul Dâmboviţa, profesor de română, Pucioasa;

·   1958, debut (Lui Bacovia) în „Luceafărul” (rubrica „Dintre sute de catarge”);

·   2006, debut editorial „Rătăcitor în labirint” (poezii);

·   2009, Dincolo de Arcadia (roman);

·   2010, O samă de cuvinte pentru herţieni (eseuri).

BĂLU, Ion

·   1933, 10, se naşte la Câmpina. Este critic şi istoric literar, biograf, profesor universitar dr., membru al USR; studii primare, gimnaziale, liceale în oraşul natal;

·   1956-1964, studii universitare: Facultatea de Filologie, Facultatea de Ştiinţe Juridice;

·   1963 – debut publicistic cu articole de critică şi istorie literara în „Contemporanul”; colaborări la „Gazeta literară”, „Viaţa românească”, Luceafărul”, „Cronica”, „Tribuna”, „Steaua”;

·   1970, debut editorial, „G. Călinescu. Eseu despre etapele creaţiei”;

           Volume publicate:

           – Cezar Petrescu, 1972;

           – G. Călinescu (1899-1965) Bibliografie, 1975;

           – Marin Preda, 1976;

           – Viaţa lui G. Călinescu, 1981;

           – Nostalgia absolutului, 1981;

           – Nicolae Labiş, 1982;

           – Lucian Blaga, 1986;

           – Viaţa lui Ion Creangă, 1990;

           – Viaţa lui Lucian Blaga,vol. I-IV, 1995-1999;

           – Mircea Eliade, 1996;

           – Opera lui Lucian Blaga, 1997;

           – Moromeţii, 2001;

           – Opera lui G. Călinescu, 2001;

           – Ioan Alexandru, 2002;

           – G. Călinescu: spectacolul personalitatii, Ed. Ideea Europeană, 2004.

                                                                                                                                            

BÂRLEA, Petre Gheorghe (29.VI.1951, Caransebeş, Caraş-Severin) Prof. univ. dr., lingvist, istoric literar, ziarist. După studii gimnaziale şi liceale în oraşul natal, urmează cursurile Facultăţii de Filologie Clasică (latină-greacă) a Universităţii din Bucureşti (1974), iar apoi Facultatea de Filologie Modernă (română-franceză) la aceeaşi universitate (1980). Profesor de limba română, latină şi franceză la şcoli generale din Caraş-Severin (1974-1975) şi Dâmboviţa (1975-1976), iar apoi profesor de liceu în Târgovişte (1985-1990). A mai îndeplinit funcţia de documentarist la Casa Corpului Didactic Dâmboviţa (1976-1985), inspector de limba şi literatura română (1990-1991), director al Casei Corpului Didactic (1991-1993). Îşi ia atestatul în ziaristică. Din 1992 cadru didactic asociat, apoi titular (lector, conferenţiar, profesor) la Universitatea „Valahia” din Târgovişte. A ocupat funcţii administra­tive în cadrul Universităţii (director al Departamentului de Perfecţionare, director al Colegiului Universitar Pedagogic, şef de catedră, prorector). Totodată, profesor asociat al Universităţii Bucureşti şi al Universităţii „Ovidius” din Constanţa (unde devine titular, din 2006). Între 1993 şi 1996 a fost detaşat ca lector de limba română la Universitatea „Karolinum” din Praga, iar între 2001 şi 2003 îndeplineşte aceeaşi funcţie la Universitatea Paris IV Sorbona. Profesor invitat al Universităţii „Sacramento” (SUA) şi „Lexford” Viena (Austria). Din 1995, doctor în lingvistică generală şi comparată la universitatea absolvită. Membru al Societăţii de Ştiinţe Clasice Filologice din România; membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte, al Societăţii de Studii Clasice din Franţa şi al Societăţii Internaţionale „Ovidianum”. A participat la manifestări ştiinţifice şi stagii de studii şi documentare în Franţa, Italia, Spania, Germania, Grecia, Cipru, Israel, Belgia, Rusia, SUA. Între 1990-1994 redactor-şef al gazetei „Graiul Dâmboviţei”, serie nouă, publicaţie a cadrelor didactice din judeţul Dâmboviţa. Membru fondator şi membru în colegiul de redacţie al publicaţiilor „Târgovişte”, „Longitudini”, „Analele Universităţii Valahia”, „Viaţa ştiinţifică a Universităţii Valahia”. După debutul publicistic în „Tribuna şcolii” (1976), colaborează cu articole şi studii de pedagogie, istorie a culturii, cronici literare, interviuri, reportaje la „Amfiteatru”, „Argeş”, „Dâmboviţa”, „Litere”, „Din viaţa şcolii dâmboviţene”, „România literară”, „Tribuna”, „Valachica”, „Curier”, „Kindia”, „Literatorul”, „Astronautica”. În ultima perioadă preocupările publicistice se restrâng la problematica strict lingvistică, stilistică, istorie literară şi culturală. Autor sau coautor al unor lucrări de specialitate în domeniul lingvisticii: „Contraria Latina – Contraria Romanica” (1996, 1997, 1999), „Studii de lingvistică generală şi lingvistică latină” (2000), „Introducerea în studiul latinei creştine” (2000), „Lexicul românesc de origine franceză” (2001), „Rolul traducerilor din latină în formarea limbii române literare” (2004). De asemenea, „Metodologia calificărilor în învăţământul Superior din România” (2009). Dedică lucrări sau îngrijeşte ediţiile unor scriitori din spaţiul cultural târgoviştean: „Pe urmele lui Grigore Alexandrescu” (1984); „O româncă spre Polul Nord – pe urmele Smarandei Gheorghiu” (1988); Grigore Alexandrescu – un clasic printre romantici” (1998); „Smaranda Gheorghiu. Schiţe din Târgovişte” (2003), „Smaranda Gheorghiu, Grigore Alexandrescu” (2004).

(Enciclopedia oraşului Târgovişte)

BUGA, Ana Rodica, muzicolog şi critic muzical (5. VI. 1944, Comuna Piatra, Judeţul Teleorman).

·   1968-1974 – Facultatea de Compoziţie, Muziclogie, Profesori de Muzică în cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti;

·   1997 a absolvit cu diplomă cursul „Radio Management” organizat de S.R.R. şi  BBC World Service Training;

·   1964-2002 este angajată la Radiodifuziunea Română (operator de sunet, ilustrator muzical, asistent artistic (1964-1980), redactor muzical (1980-1996 realizator de emisiuni în Redacţia Musicală a S.R.R, editor la Postul România Cultural (1996-1999), realizator coordonator al Secţiei de Operă (1999-2002). În peste o mie de emisiuni muzicale a prezentat creaţii din genurile muzicii culte (simfonic, operă, operetă, coral). A publicat studii de estetică, muzicologie şi cronici muzicale în publicaţiile Panoramic, Radio Roâmnia, Actualitatea muzicală, Melos, Muzica, Ararat, Cotidianul Jurnalul Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”.

Membră a Uniunii Criticilor şi Redactorilor Muzicali şi a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. 

Muzicologie:

– Aniversare Emil Lerescu în revista Muzica Nr.1 (ianuarie–martie) 2001;

– 4 secole de teatru muzical (Ghid de operă) coautoare alături de  Cristina  Maria Sârbu – Editura DU Syle, Grupul Universalia (1999);

– Shakespeare în teatrul liric –  Editura  Arvin Press  (2003);

– Opereta, Zarzuela, Musicalul – (Ghid) în colaborre cu Cristina Sârbu şi cu Octavia Galescu - Editura Buna Vestire sub patronajul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti (2008).

În noiembrie 2010 a finalizat volumul Compozitori din România şi creaţiile lor de teatru liric (achiziţionat de UCMR).

COVALCIUC, Dumitru

·   1947, ianuarie, 2 se naşte în satul Oprişeni, Cernăuţi, Ucraina Dumitru Covalciuc;

·   1954-1967, studii primare, liceale;

·   1971, licenţiat al Facultăţii de Limbi Străine a Universităţii din Cernăuţi;

·   1990, publică romanul Revolta; devine preşedinte al Societăţii Culturale „Arboroasa”;

·   1992, editează revista de istorie literară şi folclor Mioriţa şi almanahul Ţara Fagilor (din care au apărut 17 numere);

·   1993-1997, director al revistei Codrul Cosminului;

·   2003, publică volumul Comori folclorice din dulcea Bucovină;

·   2006, publică volumul Poveşti, snoave şi istorioare populare din Bucovina;

·   2008, publică monografia Oprişeni, la răspântiile istoriei;

·   Membru fondator al Societăţii de Cultură românească „Mihai Eminescu”.

CRISTEA, Chiru Cătălin

·   1969, aprilie, 1, se naşte în com. Cândeşti-Deal, jud. Dâmboviţa;

·   1976-1987, studii primare, gimnaziale (comuna natală), liceale (Târgovişte);

·   1997, licenţiat în ştiinţe juridice, Universitatea Bucureşti;

·   2005 master SNSPA; specializare: administraţie publică;

·   consilier juridic, membru al Federaţiei Secretarilor Unităţilor Administrativ-Teritoriale din România;

·   disponibilităţi artistice: colecţii de artă plastică şi opere literare din topul ediţiilor princeps; colaborări la reviste de literatură („Litere”, „Impact”, „Luceafărul”) cu recenzii, cronici, interviuri care dovedesc capacităţi de analiză; remarcabile, inconturnabile acţiuni (editare de cărţi şi reviste) ce urmăresc redeşteptarea interesului pentru istoria Târgoviştei.

GRIGORE, Magda

·   poetă, critic literar, eseist -  membră a Uniunii Scriitorilor din România (2003);

·   1965, n. oraşul Costeşti, Argeş;

·   licenţiată în Filologie şi Teologie - Lucrarea de licenţă de la Facultatea de Litere a Universităţii din Piteşti, Mitozofia în lirica lui Lucian Blaga, coordonată de profesorul Petru Mihail Gorcea;  Masterat în literatura românească interbelică şi postbelică - dizertaţia Corporalitatea, de la trup la text; Teză de doctorat - Constanta barocă în poezia postbelică românească, susţinută în 2011, îndrumător prof. univ. dr. Nicolae Oprea;

·   cărţi publicate:

1997, volumul Flux şi reflux (poezie), debut editorial, editura Argesis, Piteşti;

1999, volumul Şah în trei (poezie), editura Pan-Arcadia, Bucureşti;

2004, volumul Identitate de tranzit (poezie), editura Paralela 45, Piteşti;

2010, volumul Vânătorul de sacru (poezie), editura Limes, Cluj-Napoca;

·   activitate redacţională:

1981-1982, redactor,  Sînziana, revista liceului Zinca Golescu, Piteşti;

2003-2004, redactor-şef, Cafeneaua literară, revista Centrului Cultural Piteşti;

2004-2005, redactor, Calende, revista Filialei Piteşti a U.S.R./editată de Paralela 45;

2013, redactor editorial, revista Târgoviştea literară;

 colaborări în reviste literare şi în reviste universitare cu circuit naţional: Viaţa românească, România literară, Convorbiri literare, Vatra, Familia, Apostrof, Poesis, Spaţii culturale, Baaadul literar, Reflex, Calende, Oglinda literară, Cultura, Litere, Coloana infinitului, Cronica Română, Târgoviştea literară, Astra, Argeş, Revista Studii şi cercetări filologice etc., dar şi în publicaţii cu circuit internaţional sau care apar peste graniţă: Vitralii, cotidianul Zeri – pagina Kultura (Prishtina), revista universitară Langue et littérature – Repères identitaires en contexte européen.

·   prezenţă în publicaţiile:

– Atelier literar (vol I-II), autor Dumitru M. Ion, editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2012;

– antologia literară Valea Iubirii, ediţie a redacţiei revistei Albanezul, Bucureşti, 2012;

– Dicţionarul Scriitorilor Români, Iaşi, 2011, editura Porţile Orientului;

– Convorbiri fără adiţionale, volum de interviuri realizate de Cornel Galben, editura PIM, Iaşi, 2010;

– Dicţionar cultural Destine (mică enciclopedie), editura Destine, îngrijit de scriitorul Victor Stan, Bucureşti, 2007;

– Poeţi contemporani – I – Generaţia ’80, autor Mircea Bârsilă, editura Paralela 45, Piteşti, 2006;

– Almanahul revistei Argeş /2006, tipărit de Centrul Cultural Piteşti, editura Pământul, 2007;

– Poesys 10 Excelsior, antologie de poezie bilingvă, seria Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2006;

– Liviu Rebreanu, volum omagial editat de Fundaţia Culturală ,,Liviu Rebreanu”, 2004, editura Zodia Fecioarei, Piteşti.

·   din 2012,  desfăşoară proiectele Filialei Piteşti a USR în parteneriat cu Centrul Cultural: Colocviile Argeşului (dezbateri pe teme interdisciplinare, activitate desfăşurată in perioada 2004-2007, în redacţia ziarului Argeşul liber) şi Cartea care merită citită.

LICĂ-MAŞALA, Marilena, publicist, eseist, traducător,

·   1955, n. Teiu-Vale, Argeș,

·   2007, se stabilește în Franța,

·   2010, director-cofondator al revistei Doina (franco-română),

·   2011, director-fondator al colecției ARC (Afrique-Roumanie-Caraïbe), editura Dagan, Paris.

·   2007, s-a stabilit în Franţa. Corespondent din Paris pentru revistele Oglinda literară, Focşani şi Poezia, Iaşi. Director-cofondator al revistei bilingve franco-română, Doina, Paris, 2010. Director-fondator al colecţiei ARC (Afrique-Roumanie-Caraïbe), editura Dagan, Paris, 2011.

LOUNI, A. D.

·   n. Pucioasa;

·   studii: Liceul Ienăchiţă Văcărescu, Târgovişte, Facultatea de litere, Universitatea Bucureşti (promoţia 1990),

·   1994, Facultatea de teatrologie, IATC Bucureşti, asistent universitar la Catedra de teoria teatrului, IATC,

·   1995, masterat la Roma,

·   1997, masterat la Paris,

·   1998, se stabilește în Franța, doctorand la Universitatea Sorbona,

·   colaborări: Teatrul azi, România literară, (la invitaţia lui Valentin Silvestru), Cotidianul, Litere.

MAREŞ, Gabi

·   1939, n. Vulcana-Băi, Dâmboviţa,

·   1946 - 1961, studii: şcoala generală (Vulcana-Băi), liceu (Pucioasa), Facultatea de Filologie (Universitatea Bucureşti),

·   1960 - 2000, profesoară de limba şi literatura română: Brăneşti, Pucioasa, Târgovişte,

·   1970, debut publicistic „Opinii pedagogice”,

·   2002 - 2006, coautor manuale de limba şi literatura română pentru clasele a III-a şi a IV-a, Ed. Radical, Craiova, în colectiv cu Mirela Mihăescu şi Aniţa Dulman.

OPROIU, Ecaterina, autor dramatic, cronicar cinematografic (TV, „Contemporanul”, „România literară”), redactor-șef al revistei „Cinema” (1965-1989), editor al revistei „Lumea femeilor” (după 1990).

·   1929, n. București,            

·   1948, debut în „România liberă”,

·   1952, licență Facultatea de Drept a Universității din București,

·   1970, debut editorial, „Un idol pentru fiecare” (critică și film),

·   1975. „3 X 8 plus infinitul”, București,

·   1976, „Interviu” (premieră la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” din București,

·   1978, „Nu sunt Turnul Eiffel”, (pseudocomedie în două părți (premieră 1964),

·   1986, „Cerul înstelat deasupra noastră”,

·   Premii: Premiul Academiei Române pentru dramaturgie (1978), Premiul ACIN pentru critică de film (1977, 1982).

(DRI, IV, 13-19)

PLATCU, Eus

·   1935, n. Cernăuţi,

·   1940, refugiul (urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov),

·   1942-1953, şcoala primară, gimnaziu, liceu,

·   1953-1957, studii universitare,

·   1957-1998, profesor.

·   Volume: În dos, Second erotic, Demierotica, Vârsta erotică, Aristarc şi alte măşti literare, Ofrandă lui Priap, pseudopoeme, Aristarc 2 alte măşti literare.

POPESCU, Adela

·   1936, n. comuna Beuca, Teleorman,

·   1953, absolventă a Colegiului Naţional „Iulia Hasdeu”, debut în „Tânărul scriitor”, premiată,

·   1955, absolventă a Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu” (str. Kiseleff nr. 10),

·   1956, martie, se căsătoreşte cu George Muntean,

·   publică constant în Contemporanul  și România literară, la invitația lui George Ivașcu.

·   Volume:

     1975, Entre nous – le temps, Paris,

     1992, Between Us – Time, Washington, D.C.,

     1998, Între noi – timpul, Bucureşti, Editura Eminescu,

     2003, Watashitachi no aida ni – toky, Tokyo,

     2004, Între noi – timpul, CD, Editura Gnomes’ Land, Bucureşti,

     2008, A fost odată George Muntean, Editura Palimpsest, Bucureşti,

     2010, Între noi – timpul, Editura Anima, Bucureşti.

 POPESCU, Maria Luiza

·   1974 - n. Pucioasa, Dâmbovița,

·   1997 - 2001, studii, licență în științe juridice,

·   2003, avocat titular, cabinet individual de consultanță juridică și reprezentare – Baroul București,

·   2011, debut publicistic.

POPESCU-SIRETEANU, Ion (13.IX.1934, Mănăstioara-Siret, j. Suceava), prof. univ. dr., lingvist, istoric literar, scriitor, etnolog, editor, membru al U. S. R.

Este fiul Veronicăi (n. Boghian) şi al lui Gheorghe Popescu, ţărani. Face şcoala primară în satul natal şi la Siret, liceul la Timişoara şi Oradea (1949-1953), iar studiile universitare le urmează la Facultatea de Filologie din Iaşi (1954-1958). Lucrează ca profesor de limba română la Drăguşeni, judeţul Iaşi (1958-1961), inspector metodist la Secţia de învăţământ a raionului Bârlad (1961-1962), ulterior fiind cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universităţii „A1.I. Cuza” din Iaşi, iar din 1990 şef al Catedrei de limba română pentru studenţi străini. Îşi ia doctoratul cu teza Termeni păstoreşti în limba română (1976) şi publică mai multe lucrări dedicate limbii române: Limbă şi cultură populară (1983), Cuvinte româneşti fundamentale (1995), Memoria limbii române (I-IV, 1997-2003). Participă şi la elaborarea monografiei Tezaurul toponimic al României. Moldova (I-II, 1991-1992; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Colaborează la „Contemporanul”, unde debutează în 1965, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Revista română” ş.a.

Dintre scrierile literare ale lui P.-S., destinate cu deosebire copiilor şi tinerilor, o marcă de originalitate vădeşte Păcală şi ai săi (1994), al cărei personaj nu este încremenit într-un timp de odinioară, cum îl prezintă snoavele populare româneşti, ci imaginat în contemporaneitate, ca vecin, frate şi prieten, prezent în piaţă, magazin, restaurant, şcoală etc., pus pe şotii, dar şi făcând aluzii la viaţa politică. Este şi autorul unor volume de versuri şi poeme în proză: Între două veşnicii (1996), De dragoste (1999), Cale şi drum (2001) ş.a. P.-S. strânge în mai multe cărţi amintiri ale celor care i-au cunoscut pe Titu Maiorescu, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, G. Ibrăileanu, N. Iorga, Liviu Rebreanu ş.a., antologiile publicate fiind deosebit de utile cercetărilor asupra vieţii şi operei acestora. Nu se rezumă la textele apărute în publicaţii periodice, ci solicită unor contemporani evocarea unor personalităţi, în această categorie intrând, de pildă, paginile în care Petru Caraman îl evocă pe fostul său profesor G. Ibrăileanu. Lucrarea Siretul, vatră de istorie şi cultură românească (1994), al cărei principal autor şi coordonator este, se defineşte ca monografie culturală şi istorico-literară, alcătuită dintr-o serie de medalioane despre cărturari şi scriitori legaţi de această străveche localitate, cum au fost, între alţii, S. Fl. Marian, T. V. Ştefanelli, Elena Niculiţă-Voronca, Alexandru Voevidca, Tudor Flondor, Mihai Teliman, Liviu Marian, Vasile Posteuca, Vasile Andru.

SCRIERI: Păcală şi ai săi, Iaşi, 1994; Fabule pentru copii, Iaşi, 1995; Între două veşnicii, Iaşi, 1996; Poveşti şi povestiri, Iaşi, 1996; De dragoste, Timişoara, 1999; Oraşul Siret şi împrejurimile, Iaşi, 1999; Cale şi drum, Timişoara, 2001; La porţile norocului, Iaşi, 2002; Oameni şi întâmplări din satul meu, Iaşi, 2002. Antologii, ediţii: Poezia ieşeană contemporană, Iaşi, 1968; G. Tutoveanu, Versuri, pref. G. G. Ursu, Bucureşti, 1968; Amintiri despre Eminescu, Iaşi, 1971; I. Heliade-Rădulescu, Scrieri lingvistice, Bucureşti, 1973; Amintiri despre Titu Maiorescu, Iaşi, 1973; Amintiri despre Sadoveanu, Iaşi, 1973; Amintiri despre Ibrăileanu, I-II, Iaşi, 1974-1976; Amintiri despre Iorga, I, Iaşi, 1980; Amintiri despre Ion Creangă, Iaşi, 1981; Iuliu Cezar Săvescu, Scrieri, pref. edit. şi Lucian Chişu, Bucureşti, 1984; Amintiri despre Liviu Rebreanu, Iaşi, 1985; Siretul, vatră de istorie şi cultură românească (în colaborare), Iaşi, 1994. Repere bibliografice: Teofil Răchiţeanu, Antologie poetică ieşeană, TR, 1969, 15; Al. Piru, G. Tutoveanu, „Versuri”, RL, 1969, 3; Constantin Ciopraga, Eminescu în amintirile contemporanilor, „Glasul Patriei", 1971, 35; Şerban Cioculescu, M. Sadoveanu-taciturnul, RL, 1973, 23; Şerban Cioculescu, Portretul lui Titu Maiorescu, RL, 1973, 37; Mihai Ungheanu, Amintiri despre Sadoveanu, „Scânteia tineretului”, 1973, 20 octombrie; Mihai Drăgan, Maiorescu în amintirile contemporanilor, CRC, 1973, 50; Şerban Cioculescu, G. Ibrăileanu, „mag” şi cavaler al inefabilului, RL, 1975, 7; Ardeleanu, Opinii, 163-168; Eugenia Tudor- Anton, G. Ibrăileanu reflectat în oglinda amintirilor, VR, 1976, 6; Şerban Cioculescu, Portretul lui Ibrăileanu, RL, 1977, 7-8; Al. Piru, Din viaţa lui Ibrăileanu, LCF, 1977, 13; Nicolae Manolescu, Studiu de portret, RL, 1977, 15; Romulus Diaconescu, Creangă în memoria contemporanilor, R, 1981, 12; Rachieru, Poeţi din Bucovina, 326-327; Constantin Blănaru, Virtuţile perene ale fabulei, „Ţara Fagilor”, 1998, 3; Datcu, Dicţ. etnolog., II, 130-131; Radu Rotaru, Poemele Ionpopescului cel siretean, CRC, 1999, 7; Busuioc, Scriitori ieşeni (2002), 347-349; Ilie Dan, Reîntâlnire cu Păcală, RR, 2003, 1.

(Dicţionarul general al literaturii române)

PREPELIŢĂ, Mihai

·   1947, n. Bahrineşti (fostul judeţ Rădăuţi, în prezent regiunea Cernăuţi, Ucraina) într-o familie de ţărani români reveniţi din deportare (Siberia),

·   1969, debut în ziarul „Zorile Bucovinei” (Cernăuţi),

·   1970, licenţiat al Facultăţii de litere, Universitatea de Stat din Chişinău,

·   1973, debut editorial în volumul colectiv „Dintre sute de catarge” (Chişinău),

·   1977, expulzat din Basarabia, face studii de teatrologie la Moscova. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moscova din 1984,

·   1994, se repatriază în România, devine membru al Uniunii Scriitorilor din România,

·   1996-1999, apare o primă selecţie din cărţile publicate în limba română (10 volume); la editura Printech (Bucureşti) apar 6 volume din seria „Românii uitaţi în Imperiul Răului”,

·   2011, propus de către senatul Academiei Dacoromâne la premiul Nobel pentru literatură.

STOCHIȚĂ, Atena Gabriela

·   1967, n. Medgidia,

·   1973 - 1985, școala primară, gimnaziu, liceu în orașul natal,

·   2007, licență Facultatea de Științe Juridice și Administrative (Brașov),

·   2009, debut editorial  „Cele mai frumoase iubiri”, Ed. Tango, București,

·   2011, „Fluturi și Chopin”, Editura Sărbătoare Publications, Sydney, Australia,

·   2012, „Bendisa – lumina”, Editura Sărbătoare Publications, Sydney, Australia.

VIŞTEA, loan

·   1950, n. Târgovişte, poet, prozator. Pseudonim literar al lui Sorin Ionescu.

·   1956-1969, școala elementară, Liceul „Ienăchiţă Văcărescu",

·   studii filologice la Suceava şi Bucureşti,

·   colaborează la: „Luceafărul” (debut, 1968), „România liberă”, „Alianţa civică”, „Observator”, „Lucifer”, „Realitatea dâmboviţeană”, „Dâmboviţa”,

·   1990-1992 este redactor la „Caţavencu”,

·   1988-1992 este prezent cu publicistică la „Europa Liberă”,

·   1996, debut edi­torial cu „Hamlet şi gardianul”,

·   2002, „Ţara bolnavă”, „Uzina vie şi profitul mort”, „Un Caţavencu în publicistica tranziţiei”.