copy protect

sâmbătă, 1 decembrie 2012

Eus PLATCU, Se naşte o revistă


se naşte o revistă


la Târgovişte: între fostele reşedinţe domneşti medievale are cele mai adânci şi viguroase rădăcini culturale.

O aşezare rurală oarecare, loc de popas la întretăierea unor vechi trasee ce coborau din Transilvania către porturile dunărene devine, în timp, loc de târg; la începutul secolului al XIV-lea poziţia lui geografică deosebit de prielnică determină domnia să ridice aici o casă domnească, să instituie un punct vamal, să acorde privilegii negustorilor. Treptata urbanizare a noii localităţi atrage pe Mircea cel Bătrân să o folosească simultan cu Argeşul drept scaun domnesc. („Aşezarea capitalei la gura munţilor nu era o chestiune de peisaj... sau de aer curat: era o chestiune de apărare naţională, o chestiune de strategie”, Ion Ghica, Convorbiri economice).

Neagoe Basarab mută (1517) reşedinţa Mitropoliei de la Argeş la Târgovişte, consolidându-i poziţia de capitală a Ţării Româneşti (între 1396 şi 1714, cu inerente întreruperi determinate de oscilaţiile realităţilor politice).

Voievozii din marea dinastie a Basarabilor împodobesc oraşul cu monumente, capodopere de arhitectură feudală: turnul Chindiei, Palatul Curţii Domneşti, Mănăstirea Dealu, biserici şi construcţii civile, cetatea având porţi de zid, denumite după direcţia drumurilor ce ieşeau din oraş, vestigii ale istoriei naţionale făurită de generaţiile pe care le cinstim neuitându-le.

Prezenţa la Târgovişte a marilor voievozi „vestiţi în pace şi război” (Radu cel Mare, Petru Cercel, Vlad Ţepeş, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu) a curţii domneşti, a Mitropoliei, a unor străluciţi cărturari (Udrişte Năsturel, Constantin Cantacuzino, stolnicul Antim Ivireanu) stimulează fapte de cultură (transcriere de manuscrise şi cărţi, traduceri, tipărituri, şcoli, biblioteci).

Aici, de-a lungul timpului a existat un constant interes pentru istorie, literatură, viaţă culturală şi publică oglindit în cronici, tipărituri, periodice.

Aici, îndemnul testamentar al Văcărescului urmat de Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Mircea Horia Simionescu fertilizează spiritul aspiranţilor la un soclu pe o viitoare alee a scriitorilor din parcul Chindia.

În Târgoviştea de azi există ziare, reviste, edituri, există şi iubitori ai valorilor perene dincolo de metereze.

Până se va încumeta cineva să cuprindă între coperţile unei opere de referinţă grandioasa epopee a acestui oraş istoric.

Târgoviştea literară năzuieşte să redeştepte mândria celor ce simt româneşte.

Târgoviştea literară se întrupează din dorinţa de a împărtăşi celor care preţuiesc apa vie a tradiţiei decantările îndrăzneţe ale noilor generaţii.

Târgoviştea literară dialoghează cu cei care în ceasurile de lectură descoperă neţărmurirea visării.








Târgoviştea literară se adresează celor care ştiu că pământul respiră prin păduri, celor care îşi oxigenează spiritul cu lectură şi muzică;

Târgoviştea literară oferă spaţiu tipografic colaboratorilor din orice loc unde trăiesc români, inclusiv Nordul Bucovinei, Basarabia, Valea Timocului, Transcarpatia, diaspora: programul „Daciei literare” este şi astăzi la fel de actual;

Redacţia nu investighează nici statutul moral, nici opţiunile filosofice, politice ale colaboratorilor: singurul criteriu de selecţie a textelor este cel al calităţii (în limitele omeneşti pe care ni le recunoaştem: este posibil să respingem textul unei somităţi sau să admitem spre publicare creaţii lipsite de orice valoare; de fiecare dată, în urma unei discuţii referitoare la cuprins încheiem un proces verbal în care se menţionează cine nu a fost de acord).

Editorialul nu exprimă punctul de vedere al redacţiei, ci al semnatarului. Spaţiul este la dispoziţia titularilor de rubrici fixe, a eventualilor cititori: dacă subiectul este interesant publicăm şi versiuni ale minoritarilor pentru care aprecierea noastră rămâne fără nicio atingere şi când rătăcirile hrănesc fantasma absurdă a unei a doua limbi oficiale.

Primim colaborări în format electronic (CD, stick) şi pe e-mail tgvliterara@yahoo.com; ilustraţiile (fotografii, figuri, desene) vor fi în alb-negru, cu un contrast compatibil publicării.

Textele vor fi însoţite de un succint CV (titlul academic, publicaţii la care a colaborat autorul, volume apărute) pentru informarea cititorilor.

Proiectul Târgoviştea literară este susţinut financiar de către membrii fondatori: primele 4 (patru) numere apar trimestrial şi se difuzează gratuit (un sfert din tiraj este destinat românilor din Nordul Bucovinei, actuala regiune Cernăuţi, Ucraina); dacă în decurs de un an de zile nu se vor implica forurile locale, următoarele numere vor apărea semestrial.

Primul număr al revistei „Târgoviştea literară” (procesare, machetare, tipărire, difuzare) a fost sponsorizat integral de ing. Theodor Adam, membru cofondator.

Revista apare şi online: cititorii doritori să formuleze observaţii critice, comentarii, sugestii sunt rugaţi să le expedieze pe adresa redacţiei, urmând a fi publicate în numărul viitor. Mulţumiri anticipate.


secretar general de redacţie

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu