Appendix

CV – colaboratori
(în ordine alfabetică)


ADAM, Theodor 
•    1971, mai 16, n. București, părinţii: Ana Buga, muzicolog, Gheorghe Harry Adam, inginer;
•    1995, absolvent al facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii (UPB);
•    2002, absolvă Academia de Studii Postuniversitare de Management (UPB), specializarea „Management Strategic”.
•    Lucrează în domeniul tehnologiei informaţiei. Amator de muzică, filosofie, literatură, psihologie şi fotografie;
•    2012, începe colaborarea la revista „Târgoviştea Literară”;


BĂLU, Ion, critic și istoric literar, biograf, profesor universitar dr., membru al U.S.R.
•    1933, n. Câmpina,
•   studii primare, liceale în oraşul natal,
•    1956-1964, studii universitare: Facultatea de Filologie, Facultatea de Ştiinţe Juridice,
•    1963 – debut publicistic cu articole de critică şi istorie literara în „Contemporanul”; colaborări la „Gazeta literară”, „Viaţa românească”, Luceafărul”, „Cronica”, „Tribuna”, „Steaua”,
•    1970, debut editorial, „G. Călinescu. Eseu despre etapele creaţiei”,
    Volume publicate:
    * Cezar Petrescu, 1972
    * G. Călinescu, Bibliografie, 1975
    * Marin Preda, 1976
    * Viaţa lui G. Călinescu, 1981
    * Nostalgia absolutului, 1981
    * Nicolae Labiş, 1982
    * Lucian Blaga, 1986
    * Viaţa lui Ion Creangă, 1990
    * Viaţa lui Lucian Blaga,vol. I-IV, 1995-1996
    * Mircea Eliade, 1996
    * Opera lui Lucian Blaga, 1997
    * Moromeţii, 2001
    * Opera lui G. Călinescu, 2001
    * Ioan Alexandru, 2002
    * G. Călinescu: spectacolul personalității, Ed. Ideea Europeană, 2004.
   

BÂRLEA, Petre Gheorghe (29.VI.1951, Caransebeş, Caraş-Severin) Prof. univ. dr., lingvist, istoric literar, ziarist. După studii gimnaziale şi liceale în oraşul natal, urmează cursurile Facultăţii de Filologie Clasică (latină-greacă) a Universităţii din Bucureşti (1974), iar apoi Facultatea de Filologie Modernă (română-franceză) la aceeaşi universitate (1980). Profesor de limba română, latină şi franceză la şcoli generale din Caraş-Severin (1974-1975) şi Dâmboviţa (1975-1976), iar apoi profesor de liceu în Târgovişte (1985-1990). A mai îndeplinit funcţia de documentarist la Casa Corpului Didactic Dâmboviţa (1976-1985), inspector de limba şi literatura română (1990-1991), director al Casei Corpului Didactic (1991-1993). Îşi ia atestatul în ziaristică. Din 1992 cadru didactic asociat, apoi titular (lector, conferenţiar, profesor) la Universitatea „Valahia” din Târgovişte. A ocupat funcţii administrative în cadrul Universităţii  (director  al  Departamentului de Perfecţionare, director al Colegiului Universitar Pedagogic, şef de catedră, prorector). Totodată, profesor asociat al Universităţii Bucureşti şi al Universităţii „Ovidius” din Constanţa (unde devine titular, din 2006). Între 1993 şi 1996 a fost detaşat ca lector de limba română la Universitatea „Karolinum” din Praga, iar între 2001 şi 2003 îndeplineşte aceeaşi funcţie la Universitatea Paris IV Sorbona. Profesor invitat al Universităţii „Sacramento” (SUA) şi „Lexford” Viena (Austria). Din 1995, doctor în lingvistică generală şi comparată la universitatea absolvită. Membru al Societăţii de Ştiinţe Clasice Filologice din România; membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte, al Societăţii de Studii Clasice din Franţa şi al Societăţii Internaţionale „Ovidianum”. A participat la manifestări ştiinţifice şi stagii de studii şi documentare în Franţa, Italia, Spania, Germania, Grecia, Cipru, Israel, Belgia, Rusia, SUA. Între 1990-1994 redactor-şef al gazetei „Graiul Dâmboviţei”, serie nouă, publicaţie a cadrelor didactice din judeţul Dâmboviţa. Membru fondator şi membru în colegiul de redacţie al publicaţiilor „Târgovişte”, „Longitudini”, „Analele Universităţii Valahia”, „Viaţa ştiinţifică a Universităţii Valahia”. După debutul publicistic în „Tribuna şcolii” (1976), colaborează cu articole şi studii de pedagogie, istorie a culturii, cronici literare, interviuri, reportaje la „Amfiteatru”, „Argeş”, „Dâmboviţa”, „Litere”, „Din viaţa şcolii dâmboviţene”, „România literară”, „Tribuna”, „Valachica”, „Curier”, „Kindia”, „Literatorul”, „Astronautica”. În ultima perioadă preocupările publicistice se restrâng la problematica strict lingvistică, stilistică, istorie literară şi culturală. Autor sau coautor al unor lucrări de specialitate în domeniul lingvisticii: „Contraria Latina – Contraria Romanica” (1996, 1997, 1999), „Studii de lingvistică generală şi lingvistică latină” (2000), „Introducerea în studiul latinei creştine” (2000), „Lexicul românesc de origine franceză” (2001), „Rolul traducerilor din latină în formarea limbii române literare” (2004). De asemenea, „Metodologia calificărilor în învăţământul Superior din România” (2009). Dedică lucrări sau îngrijeşte ediţiile unor scriitori din spaţiul cultural târgoviştean: „Pe urmele lui Grigore Alexandrescu” (1984); „O româncă spre Polul Nord – pe urmele Smarandei Gheorghiu” (1988); Grigore Alexandrescu – un clasic printre romantici” (1998); „Smaranda Gheorghiu. Schiţe din Târgovişte” (2003), „Smaranda Gheorghiu, Grigore Alexandrescu” (2004).
(Enciclopedia oraşului Târgovişte)


BUGA, Ana Rodica, muzicolog şi critic muzical, membră a „Uniunii Criticilor și Redactorilor Muzicali” și a „Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România”,
• 1944 n. com. Piatra, jud. Teleorman,
• 1968-1974, Facultatea de Compoziţie, Muziclogie, Profesori de Muzică în cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti,
• 1997  a  absolvit  cu  diplomă  cursul  „Radio Management” organizat de S.R.R. şi  BBC World Service Training,
• 1964-2002, este angajată la Radiodifuziunea Română (operator de sunet, ilustrator muzical, asistent artistic (1964-1980), redactor muzical (1980-1996 realizator de emisiuni în Redacţia Muzicală a S.R.R, editor la Postul România Cultural (1996-1999), realizator coordonator al Secţiei de Operă (1999-2002).  A publicat studii de estetică, muzicologie şi cronici muzicale în publicaţiile Panoramic, Radio Roâmnia, Actualitatea muzicală, Melos, Muzica, Ararat, Cotidianul, Jurnalul Festivalului și Concursului Internaţional „George Enescu”,
Muzicologie:
* Aniversare Emil Lerescu în revista Muzica Nr.1 (ianuarie–martie) 2001
* 4 secole de teatru muzical (Ghid de operă) coautoare alături de  Cristina  Maria Sârbu – Editura DU Syle, Grupul Universalia (1999)
* Shakespeare în teatrul liric –  Editura  Arvin Press  (2003)
* Opereta, Zarzuela, Musicalul – (Ghid) în colaborre cu Cristina Sârbu şi cu Octavia Galescu.
În noiembrie 2010 a finalizat volumul Compozitori din România şi creaţiile lor de teatru liric (achiziţionat de UCMR).


CODREANU, Theodor, doctor în filologie, membru U.S.R., membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova;
• 1945, 01.04., n. Sîrbi, com. Banca, jud. Vaslui, fiul lui Iordachi și al Tincăi Codreanu, țărani;
• 1963, licențiat al Universității „Al. I. Cuza” din Iași
• 1969, debut publicistic (Moștenire culturală sau… dezmoștenire?, în „România literară”, nr. 21);
• 1970, debut în proză: Ozana, fragment din romanul Marele zid;
• 1981, debut editorial: Marele zid, roman, Editura Junimea, Iași;
Volume publicate:
• 1984, Eminescu – Dialectica stilului, Editura Cartea Românească, București
• 1992, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galați (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova);
• 1995, Istoria Hușilor, Editura Porto-Franco, Galați
• 1997, Provocarea valorilor, eseuri critice, Editura Porto-Franco, Galați, Dubla sacrificare a lui Eminescu, Editura Macarie, Târgoviște (Premiul Național „Mihai Eminescu”);
• 1998, Varvarienii, roman, Editura Porto-Franco, Galați, Eseu despre Cezar Ivănescu, Editura Macarie, Târgoviște
• 2000, Controverse eminesciene, Editura Viitorul românesc, București
• 2002, Fragmentele lui Lamparia, cugetări și aforisme, Fundația „Scrisul românesc”, Craiova, Complexul Bacovia, eseu, Editura Junimea, Iași (Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, pentru critică literară);
• 2003, Basarabia sau drama sfâșierii, istorie, critică literară, Editura Flux, Chișinău, Caragiale - abisal, eseu, Editura Augusta, Timișoara
• 2004, Mitul Eminescu, Editura Junimea, Iași, Eminescu - martor al adevărului, Editura Scara, București
• 2005, Mihai Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești, Studiu critic, Editura Ager, Transmodernismul, eseu de filosofia culturii, Editura Junimea, Iași
• 2008, A doua schimbare la față (o cercetare transdisciplinară a civilizației române moderne), Princeps Edit, Iași
• 2009, Istoria „canonică”  a literaturii române, Princeps Edit, Iași
• 2011, Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic, Editura „Curtea Veche”, București (Premiul revistei „Poesis”, Satu Mare, Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române).
N.B. Toate volumele publicate au fost premiate. Autorului i-au fost conferite Medalia Jubiliară „Eminescu - 150” prin decret prezidențial și Medalia jubiliară „Mihai Eminescu” prin decret de stat al președintelui Republicii Moldova.
(Referințe critice: Edgar Papu, Eugen Tudoran, Al. Dobrescu, Dan C. Mihăilescu, Adrian Marino, George Munteanu, Constantin Cubleșan, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Constantin Trandafir, Nicolae Manolescu, Nicolae Mecu (Theodor Codreanu, articol în Dicționarul general al literaturii române, literele C/D, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004), Aurel Sasu (articol în Dicționarul bibliografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești), Marian Popa (Inter-disciplinari, în Istoria literaturii române de azi pe mâine, Editura Semne, București, 2009).


CRISTEA, Chiru Cătălin
•    1969, aprilie, 1, se naşte în com. Cândeşti-Deal, jud. Dâmboviţa;
•    1976-1987, studii primare, gimnaziale (comuna natală), liceale (Târgovişte);
•    1997, licenţiat în ştiinţe juridice, Universitatea Bucureşti;
•    2005 master SNSPA; specializare: administraţie publică;
•    consilier juridic, membru al Federaţiei Secretarilor Unităţilor Administrativ-Teritoriale din România;
•    disponibilităţi artistice: colecţii de artă plastică şi opere literare din topul ediţiilor princeps; colaborări la reviste de literatură („Litere”, „Impact”, „Luceafărul”) cu recenzii, cronici, interviuri care dovedesc capacităţi de analiză; remarcabile, inconturnabile acţiuni (editare de cărţi şi reviste) ce urmăresc redeşteptarea interesului pentru istoria Târgoviştei.


GRIGORE, Magda, poetă, critic literar, eseist -  membră a Uniunii Scriitorilor din România (2003);
•    1965, n. oraşul Costeşti, Argeş;
•    licenţiată în Filologie şi Teologie - Lucrarea de licenţă de la Facultatea de Litere a Universităţii din Piteşti, Mitozofia în lirica lui Lucian Blaga, coordonată de profesorul Petru Mihail Gorcea;  Masterat în literatura românească interbelică şi postbelică - dizertaţia Corporalitatea, de la trup la text; Teză de doctorat - Constanta barocă în poezia postbelică românească, susţinută în 2011, îndrumător prof. univ. dr. Nicolae Oprea;
•    cărţi publicate:
1997, Flux şi reflux (poezie), debut editorial, editura Argesis, Piteşti;
1999, Şah în trei (poezie), editura Pan-Arcadia, Bucureşti;
2004, Identitate de tranzit (poezie), editura Paralela 45, Piteşti;
2010, Vânătorul de sacru (poezie), editura Limes, Cluj-Napoca;
•    activitate redacţională:
1981-1982, redactor,  Sînziana, revista liceului Zinca Golescu, Piteşti;
2003-2004, redactor-şef, Cafeneaua literară, revista Centrului Cultural Piteşti;
2004-2005, redactor, Calende, revista Filialei Piteşti a U.S.R./editată de Paralela 45;
2013, redactor editorial, revista Târgoviştea literară;
 colaborări în reviste literare şi în reviste universitare cu circuit naţional: Viaţa românească, România literară, Convorbiri literare, Vatra, Familia, Apostrof, Poesis, Spaţii culturale, Baaadul literar, Reflex, Calende, Oglinda literară, Cultura, Litere, Coloana infinitului, Cronica Română, Târgoviştea literară, Astra, Argeş, Revista Studii şi cercetări filologice etc., dar şi în publicaţii cu circuit internaţional sau care apar peste graniţă: Vitralii, cotidianul Zeri – pagina Kultura (Prishtina), revista universitară Langue et littérature – Repères identitaires en contexte européen.
•    prezentă în publicaţiile:
* Atelier literar (vol I-II), autor Dumitru M. Ion, editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2012;
* antologia literară Valea Iubirii, ediţie a redacţiei revistei Albanezul, Bucureşti, 2012;
* Dicţionarul Scriitorilor Români, Iaşi, 2011, editura Porţile Orientului;
* Convorbiri fără adiţionale, volum de interviuri realizate de Cornel Galben, editura PIM, Iaşi, 2010;
* Dicţionar cultural Destine (mică enciclopedie), editura Destine, îngrijit de scriitorul Victor Stan, Bucureşti, 2007;
* Poeţi contemporani – I – Generaţia ’80, autor Mircea Bârsilă, editura Paralela 45, Piteşti, 2006;
* Almanahul revistei Argeş /2006, tipărit de Centrul Cultural Piteşti, editura Pământul, 2007;
* Poesys 10 Excelsior, antologie de poezie bilingvă, seria Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2006;
* Liviu  Rebreanu,  volum  omagial  editat de Fundaţia Culturală ,,Liviu Rebreanu”, 2004, editura Zodia Fecioarei, Piteşti.
•    din  2012,  desfăşoară proiectele Filialei Piteşti a USR în parteneriat cu Centrul Cultural: Colocviile Argeşului (dezbateri pe teme interdisciplinare, activitate desfăşurată in perioada 2004-2007, în redacţia ziarului Argeşul liber) şi Cartea care merită citită.


Grigore, Grigore, membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, al U.Z.P.R., al U.S.R.
• 1948, 5 septembrie, comuna Finta, Dâmboviţa,
• 1962, cursuri primare şi gimnaziale comuna natală,
• 1967, cursuri liceale (Târgovişte „Ienăchiţă Văcărescu”),
• 1972, cursuri universitare (Bucureşti, A.S.E.),
• 1975, debut „Flacăra”; colaborări: „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Litere”,
• 1982, Premiul U.S.R (poezie), prima Consfătuire pe ţară a cenaclurilor literare,
• 1988, debut editorial în antologia „Prier”.
Volume:
• 1995, Şi nimeni mai bun, Editura Popa’s, Timişoara,
• 1997, 49 cuvinte, Editura Domino, Târgovişte,
• 2000, Născut pe 5 septembrie: sonete, Editura Domino, Târgovişte,
• 2004, Meseria de prieten, Editura Contrast, Bucureşti,
• 2006, Am o vorbă cu pământul, Editura Macarie, Târgovişte,
• 2008, Vis de septembrie, Editura Bibliotecha, Târgovişte,
• 2010, Apa trece, pietrele o-ngână, Editura Dora, Bucureşti,
• 2011, 101 poeme, Editura Biodora, Bucureşti


ISPAS, Lucia, lect.univ.dr.
• 2008, doctor în filologie, Universitatea București
Selecție colaborări, studii publicate:
• 2002, - Mihail Sebastian și huliganismul lui Iosif Hechter, Buletinul Universității Petrol-Gaze, Ploiești,
            - Radu Petrescu sau Ce se vede prin Ocheanul întors, Axioma, Ploiești,
• 2003, - Radu Petrescu. Proza ca jurnal, Annales Universitatis Apulensis Philologica, Alba-Iulia,
            - Radu Petrescu. Didactica nova, Buletinnul Universității Petrol-Gaze,
            - Radu Petrescu, Un altfel de jurnal, în volumul aniversar Ion Bălu. Studii și evocări literare,
• 2004, - Jurnalul intim cochetând cu literatura (I, II, III) Axioma, Ploiești,
            - Radu Petrescu, Catalogul mișcărilor mele zilnice („Viața românească”, nr.7),
• 2006, - Avatarurile lui Radu Petrescu ( în „Viața românească”, nr. 4-5),
            - Matei Iliescu  („Viața românească”),
• 2007, Didactica nova („Contemporanul”),
• 2010, The Literature of Crisis / the Crisis of Literature, Techniques Used by Radu Petrescu,
             Mircea Horia Simionescu and Costache Olăreanu, (Buletinul Universitărții Pterol-Gaze
             din Ploiești, vol LXXII),
• 2011, Radu Petrescu. Monografie, Editura Universității Petrol-Gaze , Ploiești.


LOUNI, A. D.
•    n. Pucioasa;
•    studii: Liceul Ienăchiţă Văcărescu, Târgovişte, Facultatea de litere, Universitatea Bucureşti (promoţia 1990),
•    1994, Facultatea de teatrologie, IATC Bucureşti, asistent universitar la Catedra de teoria teatrului, IATC,
•    1995, masterat la Roma,
•    1997, masterat la Paris,
•    1998, se stabilește în Franța, doctorand la Universitatea Sorbona,
•    colaborări: Teatrul azi, România literară, (la invitaţia lui Valentin Silvestru), Cotidianul, Litere.
MAREŞ, Gabi
•    1939, n. Vulcana-Băi, Dâmboviţa,
•    1946 - 1961, studii: şcoala generală (Vulcana-Băi), liceu (Pucioasa), Facultatea de Filologie (Universitatea Bucureşti),
•    1960 - 2000, profesoară de limba şi literatura română: Brăneşti, Pucioasa, Târgovişte,
•    1970, debut publicistic „Opinii pedagogice”,
•    2002 - 2006, coautor manuale de limba şi literatura română pentru clasele a III-a şi a IV-a, Ed. Radical, Craiova, în colectiv cu Mirela Mihăescu şi Aniţa Dulman.


MOMESCU, Mona, doctor în filologie al Universității din București,
• lector la Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius” Constanța,
• lector de limba și cultura română la Catedra „N.Iorga”, Columbia University, New York, SUA(program administrat de Institutul Limbii Române-MEN, East Central European Center și Language Resource Center, Columbia University,
• publicații relevante: Canon, identitate, tranziție, Editura Universității din București, 2008; Idolii forului (coeditor împreună cu Sorin Adam Matei și contribuție), Corint, 2010,
• studii și articole profesionale în diverse reviste și volume.


OPROIU, Ecateria, critic cinema, autor dramatic, prozator, eseist,
• 1929, n. în București,
• 1952, licență Facultatea de Drept a Universității din București,
• 1948, debut publicistic în România liberă; semnează cronică TV și cinematografică în Contemporanul (1963-1983) și în România liberă (1976-1986),
• 1965-1989, redactor șef al revistei Cinema,
• 1978, Premiul Academiei Române pentru dramaturgie,
• 1977, 1982, Premiul ACIN pentru critică de film.
Scrieri:
• 1970, Un idol pentru fiecare (Mituri și Antimituri), volum de critică de film, debut editorial,
• 1972, Greta Carbo, star contestatar,
• 1975, 3x8 plus infinitul,
• 1976, Interviu (numită, inițial, Handicap, titlul a fost schimbat de cenzură), premiera a avut loc la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, cu o distribuție inubliabilă,
• 1978, Nu sunt Turnul Eiffel („pseudocomedie în două părți”); premieră în 1964 la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț; jucată pe scene din București și din străinătate,
• 1986, Cerul înstelat deasupra noastră,
• 2011, Parlez - moi d’amour (piesă „sanfason”), O cină romantică (comedie bufă), Furnizorii Casei Regale (comedie cu nisip în dinți)
• 2013, Jurnal 1, piguleli, Editura Semne, București.


PLATCU, Eus
•    1935, n. Cernăuţi,
•    1940, refugiul (urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov),
•    1942-1953, şcoala primară, gimnaziu, liceu,
•    1953-1957, studii universitare,
•    1957-1998, profesor.
•    Volume: În dos, Second erotic, Demierotica, Vârsta erotică, Aristarc şi alte măşti literare, Ofrandă lui Priap, pseudopoeme, Aristarc 2 alte măşti literare.


POPESCU-SIRETEANU, Ion (13.IX.1934, Mănăstioara-Siret, j. Suceava), prof. univ. dr., lingvist, istoric literar, scriitor, etnolog, editor, membru al U.S.R.
• 1934, august 13, n. Mănăstioara-Siret, jud. Suceava, Ion, fiul Veronicăi (n. Boghian) și al lui Gheorghe Popescu, țărani,
• 1949-1953, școala primară (satul natal), gimnaziul (Siret), liceul (Timișoara și Oradea),
• 1954-1958, Facultatea de Filologie a Universității din Iași,
• 1958-1961, profesor de limba română la Drăgușeni, județul Iași, ulterior cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I.Cuza” din Iași; din 1990, șef al Catedrei de limba română pentru studenți străini,
• 1976, Termeni păstoreşti în limba română, teză de doctorat,
• 1983, Limbă şi cultură populară,
• 1995, Cuvinte româneşti fundamentale,
• 1997-2003, Memoria limbii române (romane I-IV),
• 1991-1992, Tezaurul toponimic al României. Moldova (I-II; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române).
* Colaborează la „Contemporanul”, (unde debutează în 1965), „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Revista română” ş.a.
    Scrieri:
* Păcală şi ai săi, Iaşi, 1994;
* Fabule pentru copii, Iaşi, 1995;
* Între două veşnicii, Iaşi, 1996;
* Poveşti şi  povestiri,  Iaşi,  1996; 
* De dragoste,  Timişoara, 1999;
* Oraşul Siret şi împrejurimile, Iaşi, 1999;
* Cale şi drum, Timişoara, 2001;
* La porţile norocului, Iaşi, 2002;
* Oameni şi întâmplări din satul meu, Iaşi, 2002.
    Antologii, ediţii:
* Poezia ieşeană contemporană, Iaşi, 1968;
* G. Tutoveanu, Versuri, pref. G. G. Ursu, Bucureşti, 1968;
* Amintiri despre Eminescu, Iaşi, 1971;
* I. Heliade-Rădulescu, Scrieri lingvistice, Bucureşti, 1973;
* Amintiri despre Titu Maiorescu, Iaşi, 1973;
* Amintiri despre Sadoveanu, Iaşi, 1973;
* Amintiri despre Ibrăileanu, I-II, Iaşi, 1974-1976;
* Amintiri despre Iorga, I, Iaşi, 1980;
* Amintiri despre Ion Creangă, Iaşi, 1981;
* Iuliu Cezar Săvescu, Scrieri, pref. edit. şi Lucian Chişu, Bucureşti, 1984;
* Amintiri despre Liviu Rebreanu, Iaşi, 1985;
* Siretul, vatră de istorie şi cultură românească (în colaborare), Iaşi, 1994.
(Dicţionarul general al literaturii române)


RĂCHIERU, Adrian I., prof. univ. dr., critic literar, eseist, prozator,
• 1949, septembrie 15, se naşte la Soloneţ, jud. Suceava,
• 1973. Debut publicistic în Revista de Sociologie Viitorul Social, nr.3/1973,
• 1983, debut editorial cu volumul de critică literară Orizontul lecturii,
• 1996, doctor în sociologie al Universităţii din Bucureşti (cu teza Postmodernismul românesc şi circulaţia elitelor în context postdecembrist),
• 1995-1999, prodecan la Facultatea de Jurnalistică, Universitatea „Tibiscus”, Timişoara,
• 2002-2006, consilier al Editurii Augusta, redactor la revistele Rostirea românească, Oglinda literară,
• 2002-2007, şef de catedră, Facultatea de Jurnalistică, Universitatea „Tibiscus”,
• din 2008, decan, facultatea de Jurnalistică, Universitatea „Tibiscus”,
Volume publicate (28):
• 1983, Orizontul lecturii (Eseuri de Sociologie literară), Editura Facla, Timişoara,
• 1985, Vocaţia sintezei (Eseuri despre spiritualitatea românească), Editura Facla, Timişoara,
• 1993, Cele două Românii? Editura Helicon, Timişoara,
• 1995, Scriitorul şi umbra (Sorin Titel), Editura Timpul, Reşiţa, 1995,
• 1996, Poeţi din Bucovina, Editura Helicon, Timişoara, 1996; Premiul Uniunii Scriitorilor din R.Moldova,
• 1996, Marin Preda – Omul utopic, Editura Eminescu, Bucureşti,
• 1997, Liviu Rebreanu – Utopica Erotică, Editura Augusta, Timişoara, 1997,
• 1999, Elitism şi Postmodernism (Postmodernismul românesc şi circulaţia elitelor), Junimea, Iaşi, 1999; ediţia a II-a, Editura Garuda-art (Chişinău), 2000,
• 2000, Bătălia pentru Basarabia, Editura Augusta, 2000; ediţia a II-a, Editura Augusta,
• 2002, Biblioteca din iarbă (cronici fotbalistice), Editura Augusta, Timişoara,
• 2002, Alternativa Marino, Editura Junimea, Iaşi,
• 2002, Legea conservării scaunului (roman), Editura Eubeea, Timişoara,
• 2003, Globalizare şi cultură media, Editura Institutul European, Iaşi,
• 2004, Viaţă de microbist, Editura Augusta,
• 2004, Legea conservării scaunului, Editura Eubeea, vol II (Frica),
• 2005, Mutumania (cronici fotbalistice), Editura Augusta, (Premiul Uniunii Scriitorilor din R. Moldova),
• 2006, Nichita – Un idol fals?, Editura Princeps Edit, iaşi, (Premiul pentru eseu – Salon Internaţional de carte, Chişinău),
• 2007, Cei doi Hagi, Editura Augusta-Artpress, 2007,
• 2008, McLumea şi cultura publicitară (Zece eseuri despre psihosociologia publicităţii), Editura Augusta-Artpress, Timişoara,
• 2009, Eminescu după Eminescu, Editura Augusta, Timişoara, 2009,
• 2010, Poeţi din Basarabia, Editura Academiei / Editura Ştiinţa, Bucureşti-Chişinău,
• 2012, Ion Creangă – spectacolul disimulării, Editura David Press Print, Timişoara,
• 2012, Despărţirea de Eminescu?, Editura Tibiscus, Uzdin, R. Serbia,
• 2013, 13 prozatori de ieri, Editura David Press Print, Timişoara,
• 2013, O întâlnire mirabilă, Editura Contemporanul-Ideea Europeană, Bucureşti,
• 2013, Literatură şi ideologie, Editura Excelsior Art, Timişoara,
• 2013, Con-vieţuirea cu Eminescu, Editura Junimea, Iaşi, 2013.
Sub tipar:
* Generaţia orfelină, Editura Ideea Europeană, Bucureşti.
În pregătire:
* Arhipelag critic, Editura Excelsior Art, Timişoara.
Inclus în:
* WHO IS WHO ÎN ROMÂNIA (Enciclopedia personalităţilor din România), ediţia a VI-a, 2011, Hübners Who is Who;
* Academia Română: Dicţionarul general al literaturii române (P/R), Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006;
* Dicţionarul biografic al literaturii române (M-Z), Aurel Sasu, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006;
* Dicţionar al Scriitorilor din Banat (coordonator: Al. Ruja), Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2005;
* Enciclopedia Bucovinei (vol.II), Emil Satco, Editura Princeps Edit, Iaşi, 2004;
* The ninth Edition of the International Who’s Who of Intellectuals;
* Men of Achievement (Fifteenth Edition, 1990), sub patronajul International Biographical Center (Cambridge).
Activitate publicistică:
* a scos, în colaborare, reviste de cultură: Albatros Suceava, Meridianul Timişoara, Banatul, Revista noastră, Cultura Media;
* a prefaţat şi postfaţat numeroase volume (îndeosebi de poezie) dar şi lucrări de specialitate (vezi Kellner Douglas, Cultura media, Editura Institutul European, Iaşi, 2001);
* membru în colegiul redacţional al unor publicaţii: Convorbiri literare (Iaşi), Bucovina literară (Suceava), Rostirea Românească (Timişoara), Basarabia (Chişinău), Oglinda literară (senior-editor, Focşani), Argonauţii (supliment cultural al publicaţiei TIBISCUS), Cultura Media (redactor-şef).
Distincții:
* Premiul revistei „Luceafărul” (Bucureşti, 1982),
* Premiul Societăţii Scriitorilor Bucovineni (Suceava, 1996, 203),
* Premiul Fundaţiei şi al revistei „Orient Latin” (Timişoara, 2005),
* Premiul Uniunii Scriitorilor din R. Moldova (1996, 2005).


STOCHIȚĂ, Atena Gabriela
•    1967, n. Medgidia,
•    1973 - 1985, școala primară, gimnaziu, liceu în orașul natal,
•    2007,  licență Facultatea de Științe Juridice și Administrative (Brașov),
•    2009, debut editorial  Cele mai frumoase iubiri, Ed. Tango, București,
•    2011, Fluturi și Chopin, Editura Sărbătoare Publications, Sydney, Australia,
•    2012, Bendisa – lumina, Editura Sărbătoare Publications, Sydney, Australia,
•  2014, Emuria, Editura Printis, Iași,
•  2014, O poveste cu pitici, Editura Printis, Iași.


VIŞTEA, loan, (pseudonim literar al lui Sorin Ionescu), poet și prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România,
• 1950, mai 12, Târgoviște,
• 1957-1969, clasele primare, gimnaziu, Liceul „Ienăchiţă Văcărescu", în oraşul natal,
* studii filologice la Suceava şi Bucureşti,
* 1968, debut publicistic în „Luceafărul”; colaborează la „România liberă”, „Alianţa civică”, „Observator”, „Lucifer”, „Realitatea dâmboviţeană”, „Dâmboviţa”,
• 1988-1992, prezent cu publicistică la „Europa Liberă”,
• 1990-1992, redactor la „Caţavencu”,
• 1995, Hamlet şi gardianul (debut editorial),
• 2001, Ţara bolnavă,
• 2001, Uzina vie şi profitul mort,
• 2002, Un Caţavencu în publicistica tranziţiei,
• 2009, Jurnalul de la Mahala,
• 2010, Malpraxis,
• 2011, Îngerul diliu,
• 2013, Varză de Bruxelles. Scrisorile degeaba din publicistica unui euroscceptic român,
• 2013, Pe unde scot cămașa